14 iunie 2024

Scandalul Roşia Montană îşi are originea în anul 1997, când autorităţile au acordat licenţa de concesiune pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din zonă companiei de stat Minvest Deva, pe o perioadă de 20 de ani. După patru luni, licenţa a fost transferată companiei cu capital majoritar privat Euro Gold Resources, care în 2000 şi-a schimbat numele în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Compania a fost înfiinţată special pentru exploatarea zăcământului de la Roşia Montană. Acţionarii firmei erau compania canadiană Gabriel Resources şi Minvest Deva. Compania din Canada a fost controlată de nume importante din business-ul mondial, precum John Paulson, Thomas Kaplan şi Beny Steinmetz, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul „Ferma Băneasa”. În present, Societatea Roşia Montană Gold Corporation este controlată de compania canadiană Gabriel Resources, cu 80,46% din capitalul social. Statul român, prin firma Minvest Deva, are o participaţie de 19,31% în RMGC, scrie bursa.ro.

Potrivit reprezentanţilor Gabriel Resources, din zăcământul de la Roşia Montană se pot extrage 300 tone de aur şi 1.600 tone de argint. Valoarea acestora era estimată, în 2013, la peste 16 miliarde dolari.

În anul 2001, RMGC întocmeşte primul studiu de fezabilitate pentru mina de la Roşia Montană şi propune exploatarea de suprafaţă în patru cariere deschise: Cetate, Cârnic, Jig-Văidoaia şi Orlea, cu o capacitate de 20 milioane tone de minerale procesate anual. Metoda de procesare a minereului de aur propusă de RMGC este folosirea cianurilor – peste 200.000 de tone, pe timpul exploatării. Suprafaţa acoperită de proiect este de 1.600 de hectare de teren, dintre care carierele de extracţie ocupă peste 700 de hectare. Pe alte 700 de hectare urmau să fie amenajate iazuri de decantare, unde trebuia să fie depozitate sterilele încărcate cu cianuri şi metale grele rezultate din procesare.

Zona propusă pentru dezvoltarea proiectului minier reprezintă aproximativ 25% din teritoriul comunei Roşia Montană şi de aceea RMGC a achiziţionat, cu peste 70 milioane dolari, începând din 2002, 620 din cele 794 de gospodării aflate în zona de impact a proiectului.

Numai că firma respectivă nu a primit toate autorizaţiile necesare începerii proiectului, iar cele primite au fost desfiinţate definitiv de către instanţele din ţara noastră.

La 11 iulie 2013, premierul Victor Ponta a încercat să revigoreze acest proiect şi l-a inclus, pe lângă alte proiecte de investiţii, în documentul programatic intitulat pompos „Planul naţional de investiţii strategice şi crearea de locuri de muncă”.

Proiectul de lege prevede că exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal ar fi fost aprobat până la sfârşitul lui 2013. Acţionarul majoritar al RMGC urma să transfere, în etape, cu titlu gratuit, către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al RMGC. Participaţia indirectă a statului român ar fi ajuns astfel la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier ar fi fost de 6%, cu opţiunea statului român de a solicită plata acesteia în natură.

La 27 august 2013, proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană a fost adoptat în şedinţa de guvern pentru a fi transmis Parlamentului. Numai că, în decembrie 2013, sub presiunea publică, în urma unor ample manifestaţii de stradă în toate localităţile mari ale ţării, proiectul privind Legea minelor a picat în Parlament.

În urma acestei decizii, reprezentanţii companiei Gabriel Resources au deschis în iulie 2015 litigul de la Centrul Internaţional pentru Soluţionarea Litigiilor privind Investiţiile (ICSID), în temeiul tratatelor bilaterate de investiţii Canada-România şi Marea Britanie-România.

Referitor la situaţia de atunci, fostul premier Victor Ponta a declarat, recent, pentru DC News: „Eu pot să scriu o carte pe subiectul acesta. Scandalul a fost în 2014, înainte de alegeri. Domnul Iohannis a spus foarte clar: «Nu voi accepta niciodată proiecte de tip Roşia Montană». Nu ca ticălosul de Ponta care a vrut să facă Roşia Montană. Ştiu că am fost la Londra, am listat Romgazul şi aveam nişte protestatari cu Roşia Montană. Păi să dea acum bani ăia care erau cu Roşia Montană. (…) Trebuie să fii foarte bătut în cap ca să ai nişte resurse naturale să nu le exploatezi. Evident, să exploatezi, păstrând mediul, luând redevenţe cât mai mari, asta este altceva, dar nu să spui nu. S-a spus că protejăm galeriile. Eu am fost în galeriile acelea (…), când s-au închis minerii, în 2013, şi le-am promis că eu vreau şi susţin acest lucru. PNL-ul, atunci, a fost contra. Domnul Iohannis a fost contra şi nu s-a mai făcut nimic. (…) M-am uitat, în 2018 subiectul a fost discutat în şedinţa CSAT; acum suntem în 2024, iarsingurul membru al CSAT de atunci, că m-am uitat pe poze, este tot domnul Iohannis. În 2021, Guvernul PNL-USR s-a bucurat că a înscris situl Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO. (…) Nu o să plătească nimeni, o să plătim noi”.

Faţă de acest scandal, Dacian Cioloş a declarat, recent, pe pagina oficială de Facebook: „Guvernul Ponta şi compania Roşia Montană Gold Corporation s-au înţeles, practic, în 2013, pentru demararea proiectului. În documentele de la tribunal scrie negru pe alb că Victor Ponta recunoaşte că a negociat cu RMGC demararea proiectului şi le-a promis eliberarea celor 45 de avize necesare – inclusiv modificarea unor legi de mediu şi de patrimoniu care protejau situl Roşia Montană. Speriat de reacţia oamenilor, Ponta a dat înapoi, dar răul se produsese deja. A băgat statul român într-o situaţie gravă. Acesta este de fapt motivul pentru care compania minieră cere de la statul român azi miliarde de euro. De altfel, Victor Ponta a recunoscut public, încă din 2015, că din cauza bulibăşelilor pe care ei le-au făcut, statul şi cetăţenii vor plăti despăgubiri”.

În ianuarie 2017, în ultimele zile ale guvernării Cioloş, fostul ministru al Culturii Corina Şuteu a depus dosarul pentru înscrierea în patrimoniul UNESCO, însă procedurile nu au fost duse până la capăt. În 2020, Guvernul Orban a reluat procedura de înscriere în Patrimoniul UNESCO.

În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roşia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanităţii şi în Patrimoniul mondial în pericol, „recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului, cât şi necesitatea luării de măsuri urgente de protecţie”, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

În această perioadă, Gabriel Resources a continuat procedura deschisă la ICSID împotriva statului roman, solicitând despăgubiri de aproape 7 miliarde dolari, dar vinerea trecută instanţa de arbitraj internaţional a respins cu majoritate de 2 la 1 toate susţinerile reprezentanţilor companiei canadiene şi a decis în favoarea României, respingând cererea de acordare de despăgubiri şi obligând compania respectivă să achite cheltuielile de judecată de 1,4 milioane dolari făcute de guvernele de la Bucureşti în cei 9 ani de derulare a procesului.

Marcel Ciolacu: „Era nedrept ca fiecare salariat şi pensionar al acestei ţări să fie penalizat pentru ticăloşia unor antiromâni”

Imediat după decizia ICSID, premierul Marcel Ciolacu a scris pe pagina oficială de Facebook: „Am câştigat procesul Roşia Montană!!! Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat şi pensionar al acestei ţări să fie penalizat pentru ticăloşia unor antiromâni!

Mulţumesc echipei de avocaţi care a reprezentat România cu profesionalism, cinste şi onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naţionale! Nu am acceptat jaful în cazul vaccinurilor anti-Covid, nu am făcut-o nici acum!”.

Lasă un răspuns