Este nevoie de masuri urgente pentru a aborda „daunele uluitoare” cauzate de intoxicatia cu plumb, in special in tarile cu venituri mici, unde mai mult de jumatate dintre copii sunt expusi la niveluri periculoase din acest metal, potrivit The Guardian.
Un proiect de un an, condus de Centrul pentru Dezvoltare Globala (Center for Global Development – CGD), cu sediul la Washington, a ajuns la concluzia ca otravirea cu plumb constituie o criza globala de sanatate care a fost „extraordinar de neglijata” de catre donatori si lideri politici.
Se estimeaza ca 815 milioane de copii – unul din trei la nivel mondial – sufera de intoxicatie cu plumb, o afectiune legata de tulburari cardiace si renale, tulburari de inteligenta, comportament violent si moarte prematura. Luna trecuta, un articol publicat in Lancet Planetary Health a estimat ca, in 2019, 5,5 milioane de oameni au murit din cauza bolilor cardiovasculare cauzate de otravirea cu plumb, de aproximativ trei ori mai multi decat cei ucisi de cancerul pulmonar.
Banca Mondiala calculeaza costul deceselor premature la 4,6 mld. dolari, adica 5,3% din PIB-ul mondial. Efectele intoxicatiei cu plumb reprezinta, de asemenea, o bariera semnificativa in calea realizarii a aproape tuturor obiectivelor de dezvoltare durabila ale ONU, se arata in raport.
Copiii sunt cei mai vulnerabili la aceasta afectiune deoarece sunt mai predispusi sa duca la gura obiecte cu plumb (de exemplu, jucarii acoperite cu vopsea cu plumb) si deoarece oasele si organele lor absorb mai mult metalul odata consumat. In plus, plumbul, care este o neurotoxina, poate traversa mai usor bariera hemato-encefalica la varste mai mici, si poate afecta grav dezvoltarea mentala.
In iulie, un document de lucru publicat de CGD a agregat 47 de studii pentru a arata ca, cu cat copiii sunt expusi la mai mult plumb, cu atat rezultatele lor la testele de matematica, citire si IQ sunt mai mici. CGD a constatat ca aproximativ o cincime din diferenta totala dintre rezultatele obtinute la teste de copiii din tarile bogate si cei din tarile sarace poate fi atribuita diferentelor in ceea ce priveste expunerea la plumb.
Legile stricte si miliardele de dolari investite in abordarea cauzelor otravirii impiedica majoritatea copiilor din tarile bogate sa intre in contact cu cantitati semnificative de plumb. Acest lucru nu este valabil si in tarile mai sarace, unde metalul continua sa fie utilizat in produse comerciale, cum ar fi vopselele (care se pot ciobi si pot crea praf pe care oamenii il respira), medicamentele traditionale si condimentele, precum si in vasele de gatit cu smalt de plumb, care se pot infiltra in alimente.
Lipsa crearii unor zone tampon intre instalatiile de gestionare a deseurilor miniere si zonele rezidentiale contribuie, de asemenea, la contaminarea solului si a aerului in tarile sarace, la fel ca si absenta unor standarde de siguranta si de mediu bine aplicate pentru reciclatorii de baterii plumb-acid.
Ca urmare, se estimeaza ca mai mult de jumatate dintre copiii din tarile cu venituri mici sunt intoxicati cu plumb, in timp ce in tarile bogate aceasta cifra este de doar 3%. In perioada de varf a crizei apei din Flint, in statul american Michigan, unde s-a gasit plumb in apa potabila, mai putin de 4% dintre copiii din Flint au fost intoxicati clinic.
Potrivit CGD, se estimeaza ca un ajutor specific de 350 de milioane de dolari in perioada 2024-2030 ar fi suficient pentru a reduce dramatic expunerea la plumb in tarile cu venituri mici, cu conditia sa existe un angajament suficient din partea liderilor politici. Cerintele de finantare includ donatii pentru echipamente de testare a plumbului, sprijin pentru campanii de advocacy si de sensibilizare si asistenta tehnica pentru elaborarea si aplicarea reglementarilor.
Dar CGD a identificat ca fondurile filantropice anuale pentru prevenirea si reducerea expunerii la plumb in tarile cu venituri mici si medii se ridica la doar 11 milioane de dolari.
In declaratia CGD se afirma ca este nevoie de actiuni dramatice pentru a pune capat „crizei care evolueaza lent” si face apel la agentiile de dezvoltare si la banci sa sprijine guvernele din tarile cu venituri mici si mijlocii sa elaboreze strategii nationale care sa includa reglementari si o mai mare constientizare.
Pe termen scurt, reducerea contaminarii, de exemplu prin retragerea produselor de pe piata, poate avea un impact semnificativ.
Un studiu realizat in 2019 in Bangladesh a constatat ca turmericul era adesea falsificat cu plumb pentru a-l face mai stralucitor si ca aceasta era principala sursa de expunere la plumb in zonele testate. Ca raspuns, donatorii externi au ajutat la sponsorizarea unei initiative cu Autoritatea pentru Siguranta Alimentara din Bangladesh si experti pentru a educa publicul cu privire la pericolele plumbului. De asemenea, acestia au avertizat consumatorii sa evite turmericul galben stralucitor si au notificat furnizorii cu privire la sanctiunile legale pentru falsificare. Inspectorii de sanatate au fost apoi instruiti sa testeze mostre de turmeric de pe o mare piata angro din capitala Dhaka, iar vanzatorii care au incalcat legea au fost amendati.
Cercetatorii au constatat ca, in 2019, chiar inainte de aceasta campanie, aproape jumatate din turmericul prelevat de pe principala piata angro din Dhaka continea cantitati detectabile de plumb. Pana in 2021, la un an dupa initiativa, aceasta cantitate scazuse la zero.