Un ofițer de poliție judiciară de la DNA Craiova a relatat, vineri, 9 septembrie, că banii și bunurile ridicate de „mascați” la perchezițiile din „Bănie” erau dați pe mâna procurorilor „pe încredere”, fără proces-verbal de predare-primire. Asta pentru că nimeni nu se gândea că un magistrat precum Flavius Cristea i-ar putea lua și i-ar putea băga la „păcănele”.
Procesul lui Flavius „Păcănele” Cristea și cel al procurorului Mircea „Portocală” Negulescu sunt singurele cauze de la Înalta Curte care amintesc că Secția de Investigație a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a existat și că a avut activitate.
Fostul procuror Flavius Cristea, trimis în judecată pentru că a „spart” la păcănele banii confiscați la percheziții, erau cunoscut în Craiova ca fiind un împătimit al jocurilor de noroc, au relatat martorii audiați la Înalta Curte.
Procurorul lucra la DIICOT Craiova și „dosea” banii dealerilor de droguri imediat după descinderile mascaților.
În prezent, polițiștii și mascații de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Craiova sunt citați în procesul lui Flavius Cristea, informează ziare.com.
Sub privirile severe ale președintei de complet, judecătoarea Ana Hermina Iancu, polițiștii vorbesc despre procedurile pe care le-au urmat în urma perchezițiilor și despre modalitatea în care banii și bunurile ajungeau de la BCCO la DIICOT.
DIICOT Craiova, fără cameră de corpuri delicte
Un aspect despre care mulți ofițeri au vorbit până în acest moment este că DIICOT Craiova nu are o cameră de corpuri delicte, pe când Poliția a organizat un astfel de spațiu.
Mai exact, atunci când mascații vin cu probele ridicate de la percheziții la procurorii DIICOT Craiova – pe vremea când Flavius Cristea lucra acolo – acestea erau predate direct magistratului care se ocupa de caz. Singurul proces-verbal era încheiat la fața locului, adică la adresa de la care au fost ridicate bunurile. Mai departe, nu se mai încheiau acte de acest fel din care să reiasă, mai târziu, câți bani au dat mascații și câți au primit procurorii.
Despre toate aceste detalii a vorbit, vineri, Adrian Gâdea, fost polițist BCCO Craiova între 2005-2015 și actual ofițer de poliție judiciară la DNA:
Bunurile erau lăsate acolo unde ni se spunea: la biroul procurorului de caz sau în sala de ședință de la sediul DIICOT. Nu rețin să fi existat cameră de corpuri delicte și nu se făcea proces-verbal de predare-primire.
Judecătoare: Cum? Se mergea pe încredere?
Polițist: Da. În cazurile în care eu am fost ofițer de caz și am predat banii sau bunurile procurorului de caz, nu am înmânat banii în față procurorului, dar îi arătăm celălalte bunuri ridicate. Nu se punea problema să numărăm banii în fața procurorului. Banii se numărau la percheziție. La o percheziție eram 2-3 ofițeri și toată această echipa se deplasa și preda bunurile procurorului de caz.
Judecătoare: Ne interesează dacă îi predați 300 în loc de 500 sau invers, el să primească 500 și să spună că a luat 300.
Polițist: Nu ne-am gândit niciodată să numărăm banii în față procurorului, nu se punea problema. La BCCO aveam camera de corpuri-delict și bunurile erau predate de acolo la DIICOT cu documente. Subliniez încă o dată că nu se verifică existența unei corespondențe între bunurile din procesele-verbale de la percheziție și bunurile predate practic. Nu se punea problema așa. Nici procurorul (n.r. – nu își punea problema) că polițistul nu i-a predat bunuri de la percheziție și nici polițistul că procurorul nu ar preda ce s-a găsit la percheziție.
Procurorul Flavius Cristea, trimis în judecată de SIIJ
Pe data de 14 ianuarie 2021, procurorii Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție l-au trimis în judecată pe procurorul Adrian Flavius Cristea pentru abuz în serviciu și sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.
Potrivit sursei citate, Adrian Cristea, în calitate de procuror de caz la DIICOT Craiova, cu ocazia instrumentării a 7 dosare, „și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, prin aceasta cauzând o pagubă persoanelor din patrimoniul cărora au fost ridicate sume de bani și bijuterii, precum și o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale acestor persoane și ale DIICOT, pentru a obține pentru sine un folos necuvenit”.
Mai exact, spun procurorii, Cristea ar fi luat banii și bijuteriile depuse ca probe în dosare, bunuri ori sume asupra cărora s-ar fi aplicat măsuri asigurătorii în contextul urmăririi penale. De asemenea, el și-ar fi însușit un inel depus ca mijloc de probă de către un martor.
Totodată, procurorul ar fi sustras și distrus o filă a unui proces-verbal de percheziție domiciliară, în care se precizează că în camera persoanei cercetate a fost găsită suma de 2.700 lei, iar asupra acesteia suma de 1.600 euro, sume de bani ridicate pentru cercetări.