29 ianuarie 2023

În anul 2021, Direcția Națională Anticorupție a continuat activitatea intensă de anchetă penală și susținere a cauzelor în fața instanțelor judecătorești în cauzele de corupție și asimilate corupției, conform competențelor sale prevăzute de lege, urmărind menținerea și consolidarea eforturilor de combatere a corupției la nivel înalt și mediu în România.

În anul 2021, Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate remarcabile, înregistrând creșteri la majoritatea indicatorilor statistici, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ, printre care operativitatea soluționării cauzelor, numărul de trimiteri în judecată, precum și scăderea procentului inculpaților achitați. Au fost desfășurate și finalizate anchete în cauze importante privind fapte de corupție și asimilate corupției comise în sectorul sănătății, fraudă și corupție în procedurile de achiziții publice, în administrația publică centrală și locală, fiind trimiși în judecată demnitari, înalți funcționari ai statului, directori ai unor autorități, administrații și agenții publice, etc.

Procurorul-şef al DNA, Crin Bologa, a afirmat în conferința de presă  că peste 220 de persoane cu funcţii importante în statul român au fost trimise în judecată în 2021, în creştere faţă de anul 2020.

“Persoane cu funcţii de conducere sau alte funcţii importante trimise în judecată. 223 de persoane cu funcţii importante, faţă de 160 în 2020 şi 140 în 2019. Din cele 223 de persoane cu funcţii importante, 18 au avut calitatea de demnitar. Faptele care au fost reţinute în sarcina acestor persoane au fost săvârşite în exercitarea funcţiei. A fost trimis în judecată un fost premier, pentru fapte de corupţie săvârşite în calitatea de premier, un preşedinte al Camerei Deputaţilor şi şef al celui mai important partid la momentul respectiv din România. Au avut trimişi membri ai Parlamentului – senatori şi deputaţi, doi miniştri ai sănătăţii, secretari de stat, subsecretari de stat, prefecţi, preşedinţi de consiliu judeţean, primari, poliţişti, doi preşedinţi CNAS, cu precizarea că aceştia sunt asimilaţi secretarilor de stat, deci sunt demnitari”, a spus Crin Bologa, la prezentarea raportului de activitate a Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2021.

Prejudiciul total în dosarele aflate în prezent în lucru se ridică la aproximativ 1,7 miliarde euro, iar procurorii anticorupţie au reuşit să recupereze 42 milioane euro.

“Un scop important al activităţii noastre este recuperarea prejudiciilor din infracţiunile de competenţa noastră. Pentru prima dată, am introdus un element important în analiza activităţii noastre şi anume o estimare a prejudiciului cercetat în prezent în dosarele de pe rolul DNA. Am estimat acest prejudiciu în jur de 1,7 miliarde euro, prejudiciu estimat în dosarele pe care noi le avem în prezent în lucru. De precizat că aceste prejudicii le avem în dosarele (…) în care infracţiunile sunt asimilate infracţiunilor de corupţie, pentru că avem separat dosarele care au ca obiect infracţiuni de corupţie propriu-zise de dare şi luare de mită, dar unde nu avem prejudicii”, a declarat Crin Bologa, cu ocazia prezentării bilanţului activităţii DNA pe anul 2021.

El a adăugat că procurorii au reuşit să recupereze 42 de milioane euro reprezentând prejudicii în dosarele de corupţie, iar separat,  a fost pus sechestru şi s-au trimis în instanţe dosare în care prejudiciile se ridică la 144 milioane euro. “Am constatat că, în cursul urmăririi penale, am recuperat prejudicii de peste 42 de milioane de euro. Comparaţi cu faptul că DNA are un buget de 44 milioane de euro şi noi numai în cursul urmăririi penale am recuperat 42 de milioane de euro. Am pus sechestru şi am trimis în instanţe dosare în care prejudiciile se ridică la peste 144 milioane euro, peste cele deja recuperate”, a concluzionat  şeful DNA.

Direcția Națională Anticorupție desfășoară urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție și asimilate cu acestea. Modificările succesive ale legislației au vizat ca această structură specializată să se ocupe numai de combaterea faptelor de corupție de nivel înalt și mediu.

De asemenea, Direcția Națională Anticorupție investighează infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene precum și anumite categorii de infracțiuni grave de criminalitate economico-financiară.Categoriile de infracțiuni aflate în competența Direcției Naționale Anticorupție:

a) infracțiunile de corupție: luarea și darea de mită, traficul de influență și cumpărarea de influență (art. 289-292 Cod Penal);

b) infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție (art. 10-13/2 din Legea 78/2000);

c) infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (art. 18/1- art. 18/5 din Legea nr. 78/2000);

d) infracțiunile prevăzute la art. 246, 297 și 300 din Codul penal, dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro.În legătură cu infracțiunile de corupție mare și medie, legea stabilește trei criterii:a) valoarea mitei sau a foloaselor necuvenite este mai mare de 10.000 euro;

b) prejudiciul cauzat este mai mare de 200.000 de euro;c) infracțiunile de corupție sunt comise (indiferent de valoarea mitei sau a prejudiciului) de persoane care ocupă poziții importante cum ar fi: deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat, ofițeri, amirali, generali, primari și viceprimari de municipii, președinți și vicepreședinți de consilii județene, consilieri județeni, prefecți și subprefecți, personal vamal, persoane cu funcții de conducere din regii, companii și societăți naționale.

Lasă un răspuns