14 iunie 2024

S-a văzut de la Bruxelles. România rămâne fără capacități de producție a energiei

Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, elaborat de Ministerul Energiei, nu a reușit să convingă deloc Comisia Europeană. Instituția europeană a cerut clarificări în aproape toate punctele din planul românesc, dar și modificări substanțiale. În ce privește înlocuirea cărbunelui cu energia nucleară Comisia Europeană a cerut detalii despre reactoarele modulare, pe care Guvernul le-a oferit ca alternativă pentru 2030, deși acestea sunt încă în stadiul de cercetare.  

Ministerul Energie trebuie să refacă în totalitate Planul Național Integrat în Domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030, având în vedere criticile și recomandările aduse de Comisia Europeană pentru fiecare punct. Astfel, instituția europeană a cerut României să consolideze reziliența sistemul său energetic, semn că nimic din conceptele înșirate în plan nu prea are legătură cu realitatea.

”Definiți obiective clare pentru încurajarea reducerii cererii de gaze, precum și dezvoltarea politicilor și măsuri detaliate pentru a atinge aceste obiective spre 2030. Precizați măsurile adecvate pentru diversificarea și furnizarea pe termen lung de materiale nucleare, combustibil, piese de schimb și servicii, inclusiv pentru noile unități nucleare planificate și, pe termen lung, managementul deșeurilor nucleare. Oferiți mai multe detalii despre planurile de dezvoltare anunțate ca proiecte cu reactoare modulare mici (SMR)”, se arată în recomandările Comisiei Europene pentru țara noastră.

Totodată, România trebuie să stabilească obiective clare pentru îmbunătățirea capacității de interconectare a energiei electrice și să identifice un calendar clar pentru implementarea proiectelor conexe. În ce privește integrarea energiei regenerabile variabile, Comisia Europeană a solicitat obiective și ținte clare pentru răspunsul la cerere, pentru a îmbunătăți flexibilitatea sistemului energetic.

Se cere eliminarea prețurilor plafonate

România trebuie să prezinte programul de eliminare treptată a măsurilor care interferează cu semnalele pieței, mai exact a plafonării prețurilor. Comisia Europeană a cerut, în același timp, pentru abordarea sărăciei energetice, o evaluare a situației gospodăriilor afectate în prezent și indicarea unui obiectiv specific de reducere a acesteia.

”Furnizați suplimentar detalii despre măsurile existente și potențiale de abordare a sărăciei energetice și despre resursele financiare dedicate atât din perspectiva politicii sociale (accesibilitatea), cât și a măsurilor energetice structurale, în special în ceea ce privește accesul la eficiență energetică, renovarea clădirilor și energie regenerabilă. Includeți elemente privind modul de evaluare a provocărilor și impactului asupra celor mai vulnerabili a sistemului de comercializare a emisiilor pentru arderea combustibilului în clădiri, transport rutier și sectoare suplimentare, pentru a identifica potențialii beneficiari și un cadru politic relevant”, transmite Comisia Europeană.

În opinia Ministerului Energiei, consumatorii vulnerabili din România sunt persoanele singure sau familiile care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura necesarul minim de energie. Din calculele Guvernului, numărul acestora este de doar 500.000, restul se pot descurca cu o triplare a facturilor. Mai mult, în Planul Național, Ministerul Energiei anunță că subvenția la energie termică va mai fi acordată doar acestor 500.000 de persoane.

Nimic despre consecințele sociale

Comisia Europeană a cerut și o evaluare solidă a impactului macroeconomic al politicilor și măsurilor planificate, precum și explicarea în detaliu cum și până când România intenționează să elimine treptat subvențiile la combustibilii fosili pentru producerea de energie.

”Furnizați informații detaliate cu privire la consecințele sociale, de angajare și competențe sau orice alte impacturi distribuționale ale tranziției climatice și energetice. Specificați forma de sprijin, impactul inițiativelor, grupurile vizate și resursele dedicate, ținând cont de Recomandarea Consiliului privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică. Asigurați participarea publică incluzivă într-un interval de timp rezonabil și larg, participarea autorităților locale și a societății civile la elaborarea planului”, se mai precizează în recomandările formulate de Comisia Europeană.

Sursa: Național

Lasă un răspuns