Unde se duc banii pe care îi plătim pentru sănătate? Situația de la CNAS este o bătaie de joc nu numai la adresa pacienților care au nevoie de servicii medicale, ci și la adresa contribuabililor care plătesc 10% contribuții la asigurările de sănătate.
Schimbările dese de leadership din cauza presiunilor politice, presupusa lipsă cronică a banilor, grevele angajaților care au rămas pe scheme de salarizare de acum 10 ani, un sistem informatic care a costat miliarde și care mai mult nu merge și festivalul de scutiri la plata contribuțiilor sunt tot atâtea aberații care arată că cineva fie este complet incompetent în a elabora politici publice pentru finanțarea sănătății românilor, fie dorește să controleze pușculița doldora de bani.
CNAS strânge anual peste 55 de miliarde de lei – cu peste 40% mai mult decât acum 5 ani, în 2019, înainte de pandemie. În general, sănătatea – finanțată de la bugetul de stat și din contribuția de sănătate – primește, cel puțîn pe hârtie, aproape 80 miliarde de lei, cu peste 75% mai mulți bani decât în 2019. Se livrează bani cu nemiluita în sistemul de sănătate și totuși se pare că acesta este din nou în colaps.
Haideți să vedeți câteva proiecții pentru 2024. În cazul medicamentelor de exemplu, rămân cel puțîn 3 luni neplătite din anul 2023, autoritățile încearcă din septembrie să le împingă spre a fi plătite în 2024 – și iată că au reușit, anul este practic încheiat. Astfel încât plata datoriilor acumulate din 2023 – estimativ – 3-4 miliarde de lei, trebuie bugetată în 2024. La asta trebuie adăugat cel puțîn un alt miliard de lei – creșterea punctului de pensie va crește și plafonul de gratuitate pentru pensionari. De parcă nu ar fi destul, de la 1 ianuarie intră în compensare și un coș de molecule noi, care însumează – estimativ – 2-3 miliarde de lei în plus care trebuie puse în bugetul sănătății din 2024. Dintr-un foc se fac 6-8 miliarde de lei suplimentar doar pentru decontarea medicamentelor în 2024, în condițiile în care, de fapt, nu au mai existat în 2023 bani pentru medicamente încă din august. În acest moment medicamentele utilizate de către români sunt creditate în totalitate de către producători, care au extins termenele de plată până la 240 de zile.
Și asta este doar cazul medicamentelor. Alți prestatori de servicii medicale trebuie să recupereze bani, medicii de familie țipă că nu sunt plătiți, spitalele țipă că nu mai au bani pentru servicii, sindicatele din sănătate țipă din cauza salariilor, de fapt ultimele două luni au fost numai cu proteste din cauza lipsei banilor.
Cineva își bate joc de noi toți, pentru că, deși plătim contribuții la sănătate de 10% din salariul brut, când suntem bolnavi trebuie să aruncăm cu bani din buzunar în dreapta și stânga, toți am încercat pe pielea noastră această realitate. Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Alexandru Rafila trebuie să trimită pe cineva la CNAS să facă un control serios acolo, să înțelegem și noi despre ce vorbim – chiar nu sunt bani destui sau cineva acționează incompetent sau cineva manipulează cu bună știință aproape 60 miliarde de lei ca să ajungă doar cu dedicație „unde trebuie”.
Până ce sistemului public de asigurări de sănătate nu i se va adăuga un sistem privat de asigurări de sănătate, care să-i facă cu adevărat competiție, probabil că putem plăti contribuții obligatorii din salariul nostru și de 50% la sănătate, vor dispărea precum cei 10% din prezent.