Suntem într-o Românie divizată astăzi, de interese. Suntem vizibil înrăiţi unii împotriva celorlalţi, prin diferite moduri şi sisteme de gândire

Suntem într-o Românie divizată astăzi, de interese. Suntem vizibil înrăiţi unii împotriva celorlalţi, prin diferite moduri şi sisteme de gândire

„Trăim într-o ţară cu pătimaşi negativi, care se bat pe cine să scoată în stradă, pe cine să se bată cu cine. Cred că există şi o Românie paralelă, între toate statele paralele – România oamenilor care nu vor decât să fie verticali. (…) Tot atât de greu ne este să rămânem uniţi, cât ne-a fost să ne unim. În continuare suntem regionalişti, în continuare ‘ne miştocărim’ unii pe alţii, în continuare unii suntem mai buni decât alţii.

Dar există o Românie frumoasă, care trece dincolo de toate aceste absurdităţi şi aceasta este România care a murit. Eroii din trecătorile dintre Transilvania şi restul regiunilor din ţară ne învaţă că articularea unei ţări se face pe jertfelnicie, nu pe politică”.

„Cred că datoria generaţiei 2018 pentru o sută de ani de la România Mare este să refacă România Mare, să nu o mai piticească, cu interese obscure şi înguste. Să încerce să restabilească, într-un fel sau altul, măcar să restaureze şi să restarteze ceea ce se poate restaura şi ce se poate restarta. Suntem într-o Românie divizată astăzi, de interese, pusă cap în cap. Suntem vizibil înrăiţi unii împotriva celorlalţi, prin diferite moduri şi sisteme de gândire.”

„Noi vorbim despre România ca despre un obiect al cunoaşterii, cu obiectivitate, de departe, pe când România este subiectul iubirii noastre. Fac parte dintr-o familie al cărei străbunic şi-a pierdut o mână pe front în Primul Război Mondial şi a primit la schimb, pentru el şi copiii săi, o livadă în Maramureş. (…) Era o Românie din care nu erai îndemnat să fugi ca să-ţi fie bine”.

„Cred că anul viitor este un an în care va trebui să postim. Să postim de răutate şi de prostie, de mediocritate. Să încercăm să facem lucrurile aşa cum se fac, adică rugându-ne mai mult şi vorbind mai puţin. Cred că e timpul (…) să învăţăm, dacă se poate, să ne respectăm profesiunile: să nu mai punem ingineri la Învăţământ şi învăţător la construcţia de autostrăzi, că a ieşit prost. A fost prima boală din România – să punem neprofesionişti în funcţii de făcători de minuni – şi nu au ieşit minunile”.

Autor:Preot Constantin Necula

Share

Lasă un răspuns