Acuzațiile aduse de afaceristul Remus Rădoi lucrătorilor MAI, au fost confirmate ca fiind adevărate de către Dumitru Coarnă, apărătorul polițiștilor

Acuzațiile aduse de afaceristul Remus Rădoi lucrătorilor MAI, au fost confirmate ca fiind adevărate de către Dumitru Coarnă, apărătorul polițiștilor

În acest articol vă prezentăm ceea ce presa vândută încearcă cu ardoare să denatureze, punând astfel într-un cadru defăimător un om ce vrea a lupta contra ilegalităților de tot felul din sistemul actual românesc.

Vă rugăm, ca cei care aveți o opinie deja formată să fiți obiectivi înainte de a citi acest articol, pentru a putea asimila în mod corect informațiile. După cum știm cu toții adevărul deranjează întotdeauna, mai ales atunci când cineva devoalează neregulile care se întâmplă în marile instituții ale statului.

Omul de afaceri Remus Rădoi a făcut mai multe acuzații în spațiul public cu privire la strânsele legături dintre angajați ai MAI, procurori și grupările interlope din zonă.

Aceste acuzații fiind susținute de probe, afaceristul a depus mai multe sesizări în acest sens către organele abilitate, sesizări ce nu au fost luate însă în seamă, deși, faptele nu puteau fi contestate.

În urma apariției televizate a omului de afaceri și prin care a lansat o serie de acuzații foarte grave la adresa lucrătorilor de poliție, dar și a anumitor procurori, s-a declanșat o campanie de denigrare a acestuia, încercând astfel să fie decredibilizat.

În cadrul mai multor programe și posturi TV, unul dintre liderii de sindicat ai polițiștilor și anume domnul Coarnă Dumitru a făcut mai multe acuzații cu privire la domnul Remus Rădoi, aducându-i acestuia mai multe acuzații ce NU aveau o bază reală, scopul fiind decredibilizarea omului de afaceri și reabilitarea imaginii poliției deși în tot acest timp, domnul Coarnă deținea informații cu privire la numeroasele colaborări dintre organele de poliție din Județul Olt și omul de afaceri Remus Rădoi, acțiuni ce au vizat destructurarea mai multor grupări din zonă.

Într-o legătură telefonică directă, în cadrul unei Ediții Speciale a Știrilor Kanal D, ediție prezentată de Christian Sabbagh, în care este invitat omul de afaceri Remus Rădoi, intră și liderul de sindicat al polițiștilor Dumitru Coarnă.

Acesta este întrebat de Remus Rădoi dacă avea cunoștință de faptul că șeful poliției Caracal, respectiv Nicolae Mirea, cel care se afla în funcție pe întreaga perioadă a dispariției celor două fete, înainte de a fi numit șef al poliției, mai exact în anul 2010, a anunțat un infractor că urmează să i se facă percheziții. Domnul Dumitru Coarnă admite ca fiind reale aceste informații, că se cunoaștea acest lucru și cu toate acestea, Mirea Nicolae a fost numit șef al poliției Caracal.

Omul de afaceri Remus Rădoi a explicat motivul pentru care, crede că oamenii legii au apelat la ajutorul dânsului pentru găsirea Alexandrei Maceșanu și anume, faptul că în trecut : în nenumărate rânduri dumnealui și societatea de pază la care lucra au mai colaborat cu organele legii în diverse cazuri precum arestarea unui traficant de droguri, arestarea unor tâlhari, însă și arestarea mai multor indivizi ce aveau ca obiect de activitate proxenetismul, etc. Se pare însă că la momentul la care polițiștii din Cazul Caracal au apelat la dânsul pentru ajutor, nu doar că au acționat prea târziu, însă și datele date acestuia nu au fost corecte. Omul de afaceri menționează că i s-a cerut să caute o altă marcă de mașină decât cea deținută de monstrul din Caracal, iar indicațiile date de fată către serviciul de Urgență 112, respectiv „Cartierul Bold”, „Dig”, nu i-au fost comunicate, acesta neștiind că aria de căutare putea fi restrânsă dacă avea aceste date.

În continuarea dialogului domnului Rădoi cu domnul Coarnă, cel din urmă admite acuzația lansată de domnul Rădoi, potrivit căreia organele de poliție nu au plecat la timp în căutarea fetei după apelul apelul acesteia la 112, ci au preferat să meargă la un așa-zis bilanț la Balș, unde a avut loc în realitate o petrecere, pentru ca mai apoi să ajungă în Caracal și să demareze căutările.

Deși domnul Dumitru Coarnă încearcă să lanseze în mod fals acuzații conform cărora domnul Rădoi ar fi trimis organele de anchetă pe o pistă falsă, mai exact la membrii unei grupări față de care domnul Rădoi prezentase mai multe probe către organele abilitate că are ca și obiect de activitate cămătaria, taxa de protecție, proxenetismul ș.a., organe care colaborau cu această grupare și deși au existat peste 40 de victime care au depus plângeri însoțite de probe solide împotriva membrilor, nu s-a solicitat nici măcar retinerea acestora pentru 24 de ore.

Domnul Rădoi dezminte acuzațiile domnului Coarnă făcând precizarea că nici una dintre adresele la care au mers polițiștii pentru a o cauta pe față nu aparținea vreunui membru al grupării amintite anterior. Mai mult decât atat, nici una dintre adrese nu a fost indicată de dumnealui sau de societatea de pază, aceștia dând polițiștilor doar informații cu privire la mașinile din oraș ce se potriveau descrierii, mai exact numărul și locul unde era parcat respectivul autovehicul.

Liderul de sindicat Dumitru Coarnă admite în cele din urmă că cei care au greșit au fost lucrătorii de poliție, aceștia trebuind să analizeze informațiile ce le dețineau înainte de a acționa în mod lipsit de profesionalism, precizând în continuarea dialogului ” avem o mare problemă la nivel de Olt„, făcând referire la șefii poliției dar și la șefii DIICOT Craiova.

Întrebat de Remus Rădoi ” cum categorisiți o întreaga grupare de poliție :Slatina, Caracal, DIICOT, s.a., căreia i se spune locația Bold, căreia i se spune că s-a trecut pe lângă un dig, venind de la Dobrisloveni să ajungă la Bold și cu toate acestea fata nu este găsită, nici măcar nu este căutată de la început în zona indicată și dacă politia avea voie să intre în locație în condițiile în care era vorba de o faptă flagrantă nemaitrebuind să aștepte mandatul de percheziție?”, domnul Dumitru Coarnă răspunde :” Întreaga operațiune a fost gestionată prost de către șeful și lucrătorii poliției, aceștia putând întra oricând în locație chiar și fără permisiunea procurorului„.

În cadrul aceleiași ediții de știri, omul de afaceri Remus Rădoi demontează afirmațiile domnului Dumitru Coarnă făcute de acesta la alte posturi de televiziune, respectiv faptul că domnul Rădoi ar avea cazier și de aceea nu poate face parte din acționariatul firmelor de pază.

Remus Rădoi precizează :” Nu am cazier, la momentul actual aș putea face parte din acționariatul firmei de pază, am făcut parte din acționariatul firmei de pază și aș putea face parte oricând, am avut o singură condamnare ca urmare a unui atac din partea acestor grupări, eu nefiind apărat de nimeni (făcând aici referire la organele de poliție cărora le-a oferit ajutorul în nenumărate rânduri). În urma atacului doi membrii ai grupări, printre care unul dintre aceștia a fost condamnat pentru crima, m-au atacat la mine pe proprietate. Doamna judecător spunând că răspunsul meu la un atac injust și nedrept trebuia să fie direct proporțional cu atacul, ori în certificatele medico-legale, deși eram pe proprietatea mea și trei martori spuneau că am fost atacat, am fost condamnat cu suspendare, lucru care după noua lege se încadrează la legitimă apărare „.

Spre finalul emisiunii moderatorul aduce în discuție și detaliază dosarul ce avea ca infracțiune cămătărie, șantaj, taxă de protecție, proxenetism, consum de droguri de mare risc ș.a., dosar în cadrul căruia au depus plângere peste 40 de victime, liderul de sindicat Dumitru Coarnă admite faptul că unul dintre lucrătorii de poliție era „locotenentul” șefului grupării infracționale, acesta sfatuind victimele care veneau la dânsul să depună plângere că mai bine renunță la plângere și plătesc taxa stabilită de grupare.

Atât acuzațiile omului de afaceri cât și confirmările liderului de sindicat al polițiștilor ne arată modul de lucru al organelor legii și acțiunile pe care acestea le întreprind pentru a decredibiliza o persoană care semnalează modul defectuos sau ilegal în care acționează.

Întrebat despre Covid-19, Rădoi afirmă că ar fi vorba despre un virus creat în laborator și că singurul scop ce se întrevede ar fi o monitorizare și o supraveghere totală a oamenilor, a mai afirmat și că nu vede cu ochi buni această campanie agresivă de vaccinare și ca nu include posibilitatea de a se vaccina.

PREGĂTIREA MILITARĂ sau nu de care-l bănuiesc unele publicații ar urma să fie confirmată sau nu de timp.

Sursa articol

Share

Lasă un răspuns